VOLUNTARIAT CA SERVICIU (VOLUNTEERISM AS SERVICE)

În Romania, timp de peste 50 de ani cetățenii nu au participat benevol cu timp si resurse la activitatea in folosul comunitii (sa o numim in mod generic voluntariat). In comunism, voluntariatul a fost in fapt o actiune fortata, impusa de statul dictator pentru a obtine munca neplatita (de exemplu, muncă agricolă făcută de catre studenti si elevi, munca soldaților la Casa Poporului) sau pentru a controla categoriile de cetățeni considerate periculoase (ex: santierele tineretului din anii ‘50-’60). Coroborat cu lipsa sentimentului comunitar in mediul urban (dezvoltat exponential din cauza industrializarii, insa construit intentionat impotriva ideii de agregare comunitară – cartiere dormitoare, blocuri cu peste 20 de familii) si cu privatiunile materiale din vremea tranzitiei, rezultatul a fost incapacitatea de organizare la scara larga a voluntariatului, mai ales cel civic.

Asa se explică faptul că în România, actiunile de succes din ultimii 30 de ani au în comun atât definirea foarte clara a contributiei voluntarului, cât si setarea unui nivel de contributie relativ redus (o mica donatie lunara, donarea de rechizite, hrana sau haine etc.) tocmai pentru a putea atinge o masa critica de cetățeni.

Totodată, este firesc ca in structura sociala actuală, cu program de munca extins ca numar de ore petrecute efectiv la serviciu, prea putini cetățeni să isi poată asuma sarcini de voluntariat civic. In acelasi timp, mult mai multi ar putea contribui punctual, daca primesc cerinte clare, cu o  curba de invatare mica. Rezultatul: cresterea numărului de cetățeni care participă civic și creșterea nivelului de contribuție (de timp, efort, resurse).

Modul și tehnologiile de comunicare moderne (internetul și rețelele sociale, automatizarea  interactiunii, capacitatea de a personaliza mesajul, dispozitivele mobile inteligente), fac ca in domeniul comercial să ia amploare un model te tipul punerii in comun a resurselor (shared): Software-as-Service, hosting si resurse hardware de tip cloud, utilizarea colectivă și dinamică a bunurilor – Uber, AirBnB, ceea ce conduce la o mai buna gestionare a timpului și resurselor.

Pornind de la aceste considerente Cluburile Lions reprezinta o modalitate de crestere a implicarii civice (sporirea numarului de voluntari din societate si a resurselor oferite de acestia – timp, donații în bani sau bunuri) cu precadere in randul tinerilor si adultilor cu educatie și venituri peste medie, familiarizați cu noile tehnologii și cu o noua paradigma socială (cei ale caror profesii nu existau sau erau foarte putin dezvoltate acum 30 de ani)

Activitatea in Cluburile Lions faciliteaza voluntariatul de tipul contribuției prin expertiză, adică implica profesioniști care pot ajuta cu cauze relevante pentru ei și experiența lor (best expertise per relevant cause) prin implicare direct in activitatile necesare comunitatilor aflate in nevoie.

Activitatile de baza sunt sustinute de membrii Cluburilor Lions impruna cu voluntari invitati ai acestor si sunt finantate prin organizare de actiuni de strangere de fonduri, donatii private sau sponsorizari ale firmelor dar si prin Grant-uri acordate de Fundatia Lions Clubs International.

Cresterea gradului de cunoastere a in domeniile medicale, civice si de mediu in randul populatiei, organizarea de activitati pentru promovarea initiative tinerilor valorosi si descoperirea de talente prin concursuri pentru stiinte si arte sau instituirea unor burse, pana la sustinerea prin orice mijloace a persoanelor ce sufera in urma unor dezastre naturale, a razboielor sau altor calamitati.

Cluburile Lions, prin membrii lor, sprijina constructia unei societati civile sanatose prin activitati diversificate, acordate la nevoile comunitatii, activitati ce sunt descrise in linii generale in acest material prezentare.

Cadrul legal pentru servciile de volunariat in Romania

In data de 26 iulie 2014 a intrat in vigoare Legea 78/2014 de abrogare a Legii 195/2001, ce constituie actul normativ principal in materia reglementarii activitatii de voluntariat.

Noua lege, care preia structura actului normativ anterior in vigoare, aduce o schimbare esentiala in ceea ce priveste reglementarea voluntariatului, recunoscut pentru prima data drept experienta profesionala, in functie de tipul activitatii. Singura conditie este aceea ca voluntariatul sa se fi realizat in domeniul studiilor absolvite (art. 10(2) Legea 78/2014).

Spre deosebire de reglementarea “in abstracto” ce punea anterior bazele volutariatului in Romania, Legea 78/2014 mizeaza pe implicatiile pozitive ale participarii la activitati de voluntariat si ofera parghiile necesare integrarii tinerilor voluntari pe piata muncii. Se recunoaste, astfel, functia sociala a activitatilor de voluntariat, rolul acestora in dezvoltarea educatiei si a formarii profesionale si valoarea acestor initiative, ce servesc la  cresterea competitivitatii pe piata muncii. Acestea sunt considerentele care conduc la integrarea in textul de lege a unor dispozitii speciale referitoare la sustinerea sectorului non-guvernamental, si in special a initiativelor in domeniul voluntariatului, de catre autoritatile administratiei publice locale.

Implicarea in activitati de voluntariat

Conform noii reglementari, voluntariatul se desfasoara in baza unui contract incheiat in mod obligatoriu in forma scrisa.( (art. 11(1)). Inaintea inceperii activitatii de voluntariat, o copie a contractului trebuie predata voluntarului. Acest contract trebuie insotit de fisa de voluntariat si de fisa de protectie a voluntarului.

Etapa premergatoare incheierii contractului presupune acceptarea de catre organizatia-gazda a cererii de colaborare, inaintata de catre voluntar. Aceasta isi are bazele intr-o alta cerere, de data aceasta realizata de catre organizatia gazda, prin care isi manifesa disponibilitatea de a colabora cu voluntari.

Atentia sporita acordata de catre legiutor acestui gen de activitati rezulta, printre altele, din inserarea de instrumente menite a facilita activitatea voluntarului si de a-l echipa cu acele cunostite tehnice si practice  necesare prestarii activitatilor. Astfel, organizatia-gazda poate oferi voluntarilor cursuri de instruire, formare si pregatire profesionala in domeniul in care aceasta activeaza.

Drepturile si obligatiile partilor

Fisa de voluntariat, mentionata la inceputul articolului si obligatorie inca de la momentul incheierii contractului de voluntariat, este actul ce trece in revista tipurile de activitati la care voluntarul va participa.

Mai mult, legea prevede continutul minim al contractului de voluntariat in materie de drepturile voluntarului, cu referire la:

a) dreptul de a desfasura activitatea de voluntariat in concordanta cu capacitatea si disponibilitatea acestuia; 

b) dreptul de a solicita organizatiei-gazda eliberarea certificatului de voluntariat insotit de raportul de activitate; 

c) dreptul la confidentialitate si protectia datelor personale; 

De cealalta parte, obligatiile ce incumba voluntarului sunt urmatoarele:

a) obligatia de a presta o activitate de interes public, fara remuneratie; 

b) obligatia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului - imbunatatirea calitatii vietii si reducerea saraciei, dezvoltare sustenabila, sanatate, prevenirea si gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea sociala si, totodata, lupta impotriva excluderii sociale si discriminarea; 

c) obligatia voluntarului de a indeplini sarcinile prevazute in fisa de voluntariat, precum si respectarea instructiunilor stipulate in fisa de protectie a voluntarului; 

d) obligatia de a pastra confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat, pe perioada desfasurarii contractului de voluntariat si pe o perioada de 2 ani dupa incetarea acestuia; 

e) obligatia de a anunta indisponibilitatea temporara de a presta activitatea de voluntariat in care este implicat. 

Cu privire la drepturile si obligatiile asociatiei-gada in raporturile sale cu voluntarii, Legea 78 mentioneaza urmatoarele:

drepturi

a) dreptul de a stabili organizarea si functionarea activitatii de voluntariat; 

b) dreptul de a initia continutul fisei de voluntariat, pe care o adapteaza la solicitarea si pregatirea voluntarului, precum si la tipul de activitati de voluntariat desfasurate de catre organizatia-gazda; 

c) dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fisei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari; 

d) dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite in contractul de voluntariat, fisa de voluntariat si/sau in fisa de protectie a voluntarului.

obligatii

a) obligatia de a asigura desfasurarea activitatilor sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea conditiilor legale privind securitatea si sanatatea in munca, in functie de natura si de caracteristicile activitatii respective; 

b) obligatia de a suporta cheltuielile de hrana, cazare si transport pentru voluntar in desfasurarea activitatii sale de voluntariat; 

c) obligatia de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea activitatii de voluntariat, cu exceptia celor aferente muncii prestate de catre voluntar.

In ultima perioada poate fi observata aparitia anumitor initiative in domeniul privat. In acest sens, companiile pot pune la dispozitia ONG-urilor o parte din angajatii proprii, prin intermediul unui program de „mécénat de competance”, sau patronaj social. De cealalta parte, programul de „bénévolat de competence” reprezinta o initiativa a anjajatului in afara orelor de munca, de multe ori in urma campaniilor de promovare a voluntariatului realizate de catre angajator.

Referinte legislative 
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/159292